Eram oița încolțită-n neajuns
Pierdută-n spini și amărăciuni
Mergeam în întuneric nepătruns
Prin ale veacului deșertăciuni.

Acum merg pe-un drum nou
Și o cale bună o să urmez
Pe cărări expuse ca-n tablou
Ce în minte și suflet le pictez.

O lege nouă în inimă apare
Un grai ce nu l-am mai auzit;
El e abur răcoros în strâmtorare
Și roua ce dimineața s-a urzit.

Voios Îl laud pe coline înflorite.
Păstorul, ce e dulce la vorbire,
Ghidează-mă-n căi drept croite
Pavate în aleasa Sa neprihănire