Veniți de prânziți!
Ioan 21:12
„Veniți de prânziți”, le-a zis Isus. Și niciunul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: „Cine ești?”, căci știau că este Domnul. Isus
Dansează marea, în noapte, fără frică,
Luna îi cântă, ea valuri i își ridică,
Pe marea vieții, barca strigă "Osana,
Isuse, Domnul Vieții, nu mă lăsa!"
Ucenicii toată noaptea muncesc de zor,
Dar nu găsesc pești, valul este trădător,
Pe malul marii, doar Isus îi așteaptă:
-Vă dau căldură, hrană, Vorba cea dreaptă!
Ei se tem de soare, șoapte, vântul amar,
Caută pești, în noapte, dar e în zadar,
Nimeni nu mai știe al cerului vechi cânt:
-Veniți la Mine, toți cei obosiți de vânt!
Isus aprinde focul și dă căldură,
Ne va da și pești, de noi, iar se îndură.
Isus este pe mal, pe noi ne așteaptă,
Cu Pace, Iubire și Vorba cea dreaptă:
"-Veniți de pranziti, Eu vă aștept la Mine,
Căci Eu vreau a împărți astăzi o pâine,
Căci trupul Meu se împarte ca o hrană,
Iar sângele Meu spală orice rană!
Marea vieții oferă doar zbucium, vânt,
Dar Eu vă dau iubire, al cerului cânt,
Veniți la Mine, toți cei truditi, obosiți,
Căldură, Iubire, hrană aici primiți!"
Privește spre mal, căci Isus mai așteaptă,
Cu Pace, Iubire și Vorba cea dreaptă!
Furioasa e marea, tu privește în sus,
Pe malul vieții te așteaptă Isus!