**„Păcatul Geloziei: Cum Primul Ucigaș, Cain, și Primul Martir, Abel, Ne Învăță Lecția Despre Puterea Iubirii și A Judecății Divine”**
**Cain și Abel – Tragedia Primului Frate**
(Poezie extinsă inspirată )


În zorii creației, în Edenul plin de har,
S-au născut doi fii din Adam și Eva, cei dintâi.
Abel, păstor blând, cu inima curată,
Cain, truditor, culegând roadele pământului sub soare.

Sub cerul larg, ei și-au ales fiecare
Drumul lor în fața Domnului cel veșnic.
Abel, cu iubire, aducea o jertfă sfântă,
Mielul cel curat, fără pată, fără păcat.

Dar Cain, cel mai mare, cu inima tulburată,
A adus roadele câmpului, dar cu inima posomorâtă.
Domnul, cu ochii de lumină, privea cu dreptate,
Jertfa lui Abel a primit-o, dar pe a lui Cain a mustrat-o.

Mânia și gelozia au prins rădăcini,
În inima lui Cain, ca spini amari și veninoși.
“De ce fratele meu e primit, iar eu sunt lepădat?”
Întreba Cain în sinea sa, cu glas întunecat.

Domnul i-a răspuns blând și înțelept,
“Dacă faci bine, vei fi și tu iubit.
Dar păcatul pândește la ușa ta, Cain,
El vrea să te înrobească, dar tu trebuie să-l stăpânești.”

Dar Cain, orbit de ura ce mocnea în piept,
L-a chemat pe fratele său pe câmp, sub cerul înalt.
“Vino, Abel, să vorbim, să umblăm împreună,”
Iar Abel, fără teamă, l-a urmat fără să bănuiască nenorocirea.

Cu mâna grea și inima oarbă de ură,
Cain a ridicat piatra și l-a lovit.
Abel, neprihănitul, căzu la pământ,
Iar sângele său curgea tăcut, dar strigând spre cer.

Domnul a venit și a întrebat:
“Unde este Abel, fratele tău, Cain?”
Dar Cain, cu inima de piatră și sufletul gol,
A răspuns: “Sunt eu păzitorul fratelui meu?”

Glasul Domnului a răsunat, judecata Sa curgând:
“Ce-ai făcut, Cain? Sângele fratelui tău
Strigă din pământ, cerând dreptate.
Blestemat vei fi acum, pribeag vei umbla.

Pământul, care a băut sângele fratelui tău,
Nu-ți va mai da rodul său când vei munci.
Vei fi fugar, departe de casa ta,
Iar viața ta va fi una de suferință și neliniște.”

Cain, speriat de propria soartă, a strigat cu disperare:
“Pedeapsa mea e prea mare, voi fi ucis oriunde aș merge.”
Dar Domnul, cu mila Sa nemăsurată, l-a ocrotit:
“Nu vei fi ucis, Cain, căci semn îți pun pe frunte.”

Cu povara grea a păcatului pe umeri,
Cain a rătăcit departe, sub cerul întunecat,
Alungat de la fața Domnului, fără pace,
Purtând pe veci semnul trădării, al sângelui vărsat.

Abel, primul martir, a plecat în tăcere,
Dar viața sa a rămas mărturie curată,
Pentru toți cei ce urmează calea dreptății,
Fără ură, fără mânie, fără păcat în inimă.

Această poveste veche, din timpurile dintâi,
Este una despre gelozie, păcat și pierderea divină.
Când inima devine grea și întunecată,
Păcatul macină, distruge, și lasă doar tăcere amarnică.

Să învățăm din tragedia primului frate,
Să ne ferim de gelozia ce prinde rădăcini în suflet.
Căci Domnul privește nu la daruri bogate,
Ci la inima smerită, la iubirea pură și curată.

În ziua judecății, sângele strigă,
Dar mila Domnului este nesfârșită.
Fie ca povestea lui Cain și Abel să ne fie pildă,
Pentru a trăi cu iubire, credință și nădejde vie.


Facerea - Geneza capitol 4 Adam s'a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată, şi a născut pe Cain. Şi a zis: ,,Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!`` 2 A mai născut şi pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar. 3 După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mîncare din roadele pămîntului. 4 Abel a adus şi el o jertfă de mîncare din oile întîi născute ale turmei lui şi din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui; 5 dar spre Cain şi spre jertfa lui, n'a privit cu plăcere. Cain s'a mîniat foarte tare, şi i s'a posomorît faţa. 6 Şi Domnul a zis lui Cain: ,,Pentruce te-ai mîniat, şi pentruce ţi s'a posomorît faţa? 7 Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pîndeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să -l stăpîneşti.`` 8 Însă Cain a zis fratelui său Abel: ,,Haidem să ieşim la cîmp.`` Dar pe cînd erau la cîmp, Cain s'a ridicat împotriva fratelui său Abel, şi l -a omorît. 9 Domnul a zis lui Cain: ,,Unde este fratele tău Abel?`` El a răspuns: ,,Nu ştiu. Sînt eu păzitorul fratelui meu?`` 10 Şi Dumnezeu a zis: ,,Ce ai făcut? Glasul sîngelui fratelui tău strigă din pămînt la Mine. 11 Acum blestemat eşti tu, isgonit din ogorul acesta, care şi -a deschis gura ca să primească din mîna ta sîngele fratelui tău! 12 Cînd vei lucra pămîntul, să nu-ţi mai dea bogăţia lui. Pribeag şi fugar să fii pe pămînt.`` 13 Cain a zis Domnului: ,,Pedeapsa mea e prea mare ca s'o pot suferi. 14 Iată că Tu mă izgoneşti azi de pe faţa pămîntului; eu voi trebui să mă ascund de Faţa Ta, şi să fiu pribeag şi fugar pe pămînt; şi oricine mă va găsi, mă va omorî.`` 15 Domnul i -a zis: ,,Nicidecum; ci dacă va omorî cineva pe Cain, Cain să fie răzbunat de şeapte ori.`` Şi Domnul a hotărît un semn pentru Cain, ca oricine îl va găsi, să nu -l omoare. 16 Apoi, Cain a ieşit din Faţa Domnului, şi a locuit în ţara Nod, la răsărit de Eden. 17 Cain s'a împreunat cu nevastă-sa; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Enoh. El a început apoi să zidească o cetate, şi a pus acestei cetăţi numele fiului său Enoh. 18 Enoh a fost tatăl lui Irad; Irad a fost tatăl lui Mehuiael; Mehuiael a fost tatăl lui Metuşael; şi Metuşael a fost tatăl lui Lameh. 19 Lameh şi -a luat două neveste: numele uneia era Ada, şi numele celeilalte era Ţila. 20 Ada a născut pe Iabal: el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi şi păzesc vitele. 21 umele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cîntă cu alăuta şi cu cavalul. 22 Ţila, de partea ei, a născut şi ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă şi de fer. Sora lui Tubal-Cain era Naama. 23 Lameh a zis nevestelor sale: ,,Ada şi Ţila, ascultaţi glasul meu! Nevestele lui Lameh, ascultaţi cuvîntul meu! Am omorît un om pentru rana mea, Şi un tînăr pentru vînătăile mele. 24 Cain va fi răsbunat de şeapte ori, Iar Lameh de şaptezeci de ori cîte şapte.`` 25 Adam s'a împreunat iarăş cu nevastă-sa; ea a născut un fiu, şi i -a pus numele Set; ,,căci``, a zis ea, ,,Dumnezeu mi -a dat o altă sămînţă în locul lui Abel, pe care l -a ucis Cain.`` 26 Lui Set i s'a născut şi lui un fiu, şi i -a pus numele Enos. Atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 21
Opțiuni