**„De la Slăbiciune la Tărie: Petru, Apostolul Care a Învins Păcatul și Frica prin Credința în Iisus, Martor al Miracolelor și Mântuirii”**
Autor:
Notar Daniel Ioan
|
Album:
**„Petru – Apostolul care a Umblat pe Ape și a Vestit Lumii Credința: O Poveste a Pocăinței, Puterii și Dragostei pentru Hristos”**
|
Tematica:
Revenirea Domnului
Resursa adaugata de notardanielioan76 in 16/09/2024
Resursa adaugata de notardanielioan76 in 16/09/2024
**Viața lui Petru, Apostolul Credinței**
Pe țărmul Galileii, sub soarele blând,
Un pescar simplu, cu inima plină de gând,
Trudea zi de zi între mreje și vâsle,
Dar viața sa urma să fie schimbată pentru veșnicie.
Simon se numea, dar Petru va fi chemat,
De Însuși Iisus, de Domnul Cel Înălțat.
„Vino după Mine, pescar de oameni vei fi,
Pe calea credinței vei păși, fără a privi înapoi, fără teamă de-a muri.”
Cu inima deschisă și sufletul curat,
Petru a lăsat tot, și de Domnul s-a legat.
A umblat pe ape, cu credință și îndoială,
Dar mâna Domnului l-a salvat din apă, ca dintr-o oarbă cale.
A văzut minunile, a văzut cerul deschis,
Când Iisus a dat hrană mulțimii, s-a simțit învins.
Dar Petru, apostolul plin de zel, a avut și el slăbiciuni,
Când, în ceasul greu, Iisus l-a mustrat, spunând: „Vei cădea, de nu te supui.”
„Eu niciodată, Doamne, nu Te voi trăda!”
Striga Petru, cu inima aprinsă de iubire.
Dar când ceasul a venit, și frica l-a cuprins,
De trei ori s-a lepădat, sub privirea Lui, l-a respins.
După ce cocoșul a cântat, s-a frânt de durere,
În ochii lui Iisus, Petru și-a văzut vina și-a căzut în tăcere.
Dar iubirea divină, mai mare decât orice păcat,
L-a ridicat pe Petru, l-a iertat și l-a înălțat.
„Mă iubești, Petre?”, Iisus l-a întrebat din nou,
„Da, Doamne, știi că Te iubesc,” a răspuns el cu dor în sufletul său.
„Paște oile Mele,” i-a spus Iisus cel blând,
Și din acel ceas, Petru s-a schimbat, a devenit un stâlp al credinței în lume.
Când Duhul Sfânt a coborât în ziua Cincizecimii,
Petru a vorbit cu putere, cu focul divin în privire,
Și mii de suflete s-au pocăit atunci,
Din gura celui care odată fusese slab, acum era neînvins.
El a călătorit, vestind Evanghelia departe,
Purtând crucea grea a credinței în orice parte.
A schimbat destine, a adus mântuire,
În numele lui Iisus, a făcut fapte mari și minuni de iubire.
A suferit persecuții, a fost închis,
Dar nicio suferință nu l-a clătinat,
Căci Iisus îi spusese că va suferi mult,
Dar va primi cununa vieții în cerul înalt.
Și în final, martirul credinței a devenit,
A fost răstignit, dar cu capul în jos, a suferit.
Nu s-a considerat demn de moartea Lui Hristos,
Dar a întâmpinat-o cu curaj, luminos și glorios.
Astăzi, Petru este printre sfinți, acolo sus,
Un exemplu de iubire, credință și har divin.
Viața lui ne învață să fim tari în credință,
Să căutăm iertarea și să trăim în lumină și pocăință.
Căci chiar și atunci când cădem în păcat,
Iisus ne ridică, cu brațele întinse,
Ne iartă, ne învață să mergem pe calea Sa,
Să fim credincioși și să ne îndreptăm privirea spre stele.
-
Pe țărmul Galileii, sub soarele blând,
Un pescar simplu, cu inima plină de gând,
Trudea zi de zi între mreje și vâsle,
Dar viața sa urma să fie schimbată pentru veșnicie.
Simon se numea, dar Petru va fi chemat,
De Însuși Iisus, de Domnul Cel Înălțat.
„Vino după Mine, pescar de oameni vei fi,
Pe calea credinței vei păși, fără a privi înapoi, fără teamă de-a muri.”
Cu inima deschisă și sufletul curat,
Petru a lăsat tot, și de Domnul s-a legat.
A umblat pe ape, cu credință și îndoială,
Dar mâna Domnului l-a salvat din apă, ca dintr-o oarbă cale.
A văzut minunile, a văzut cerul deschis,
Când Iisus a dat hrană mulțimii, s-a simțit învins.
Dar Petru, apostolul plin de zel, a avut și el slăbiciuni,
Când, în ceasul greu, Iisus l-a mustrat, spunând: „Vei cădea, de nu te supui.”
„Eu niciodată, Doamne, nu Te voi trăda!”
Striga Petru, cu inima aprinsă de iubire.
Dar când ceasul a venit, și frica l-a cuprins,
De trei ori s-a lepădat, sub privirea Lui, l-a respins.
După ce cocoșul a cântat, s-a frânt de durere,
În ochii lui Iisus, Petru și-a văzut vina și-a căzut în tăcere.
Dar iubirea divină, mai mare decât orice păcat,
L-a ridicat pe Petru, l-a iertat și l-a înălțat.
„Mă iubești, Petre?”, Iisus l-a întrebat din nou,
„Da, Doamne, știi că Te iubesc,” a răspuns el cu dor în sufletul său.
„Paște oile Mele,” i-a spus Iisus cel blând,
Și din acel ceas, Petru s-a schimbat, a devenit un stâlp al credinței în lume.
Când Duhul Sfânt a coborât în ziua Cincizecimii,
Petru a vorbit cu putere, cu focul divin în privire,
Și mii de suflete s-au pocăit atunci,
Din gura celui care odată fusese slab, acum era neînvins.
El a călătorit, vestind Evanghelia departe,
Purtând crucea grea a credinței în orice parte.
A schimbat destine, a adus mântuire,
În numele lui Iisus, a făcut fapte mari și minuni de iubire.
A suferit persecuții, a fost închis,
Dar nicio suferință nu l-a clătinat,
Căci Iisus îi spusese că va suferi mult,
Dar va primi cununa vieții în cerul înalt.
Și în final, martirul credinței a devenit,
A fost răstignit, dar cu capul în jos, a suferit.
Nu s-a considerat demn de moartea Lui Hristos,
Dar a întâmpinat-o cu curaj, luminos și glorios.
Astăzi, Petru este printre sfinți, acolo sus,
Un exemplu de iubire, credință și har divin.
Viața lui ne învață să fim tari în credință,
Să căutăm iertarea și să trăim în lumină și pocăință.
Căci chiar și atunci când cădem în păcat,
Iisus ne ridică, cu brațele întinse,
Ne iartă, ne învață să mergem pe calea Sa,
Să fim credincioși și să ne îndreptăm privirea spre stele.
-
Isaia capitol 60
Scoală-te, luminează-te! Căci lumina ta vine, şi slava Domnului răsare peste tine.
2 Căci iată, întunerecul acopere pămîntul, şi negură mare popoarele; dar peste tine răsare Domnul, şi slava Lui se arată peste tine.
3 eamuri vor umbla în lumina ta, şi împăraţi în strălucirea razelor tale.
4 Ridică-ţi ochii împrejur, şi priveşte: toţi se strîng şi vin spre tine! Fiii tăi vin de departe, şi fiicele tale sînt purtate pe braţe.
5 Cînd vei vedea aceste lucruri, vei tresări de bucurie, şi îţi va bate inima şi se va lărgi, căci bogăţiile mării se vor întoarce spre tine, şi vistieriile neamurilor vor veni la tine.
6 Vei fi acoperit de o mulţime de cămile, de dromadere din Madian şi Efa; vor veni toţi din Seba, aducînd aur şi tămîie, şi vor vesti laudele Domnului.
7 Toate turmele Chedarului se vor aduna la tine, berbecii din Nebaiot vor fi în slujba ta; se vor sui pe altarul Meu ca jertfă plăcută Mie, şi casa slavei Mele o voi face şi mai slăvită.
8 Cine sînt aceia cari sboară ca nişte nori, ca nişte porumbei spre porumbarul lor?
9 Căci, pe Mine Mă aşteaptă ostroavele, şi corăbiile din Tarsis sînt în frunte, ca să aducă înapoi de departe pe copiii tăi, cu argintul şi aurul lor, pentru Numele Domnului, Dumnezeului tău, pentru Numele Sfîntului lui Israel, care te proslăveşte.
10 Străinii îţi vor zidi zidurile, şi împăraţii lor îţi vor sluji; căci te-am lovit în mînia Mea, dar, în îndurarea Mea, am milă de tine.
11 Porţile tale vor sta vecinic deschise, nu vor fi închise nici zi nici noapte, ca să lase să intre la tine bogăţia neamurilor, şi împăraţii lor cu alaiul lor.
12 Căci neamul şi împărăţia cari nu-ţi vor sluji, vor pieri, şi neamurile acelea vor fi în totul nimicite.
13 Slava Libanului va veni la tine, chiparosul, ulmul şi merişorul (cimişirul), cu toţii laolaltă, ca să împodobească locul sfîntului Meu locaş, căci Eu voi proslăvi locul unde se odihnesc picioarele Mele.
14 Fiii asupritorilor tăi vor veni plecaţi înaintea ta, şi toţi ceice te dispreţuiau se vor închina la picioarele tale; şi te vor numi ,Cetatea Domnului,` ,Sionul Sfîntului lui Israel.`
15 De unde erai părăsită şi urîtă, şi nimeni nu trecea prin tine, te voi face o podoabă vecinică, o pricină de bucurie pentru oameni din neam în neam.
16 Vei suge laptele neamurilor, vei suge ţiţa împăraţilor; şi vei şti astfel că Eu sînt Domnul, Mîntuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov.
17 În loc de aramă voi aduce aur, în loc de fier voi aduce argint, în loc de lemn, aramă, şi în loc de pietre, fier. Voi face ca pacea să domnească peste tine, şi să stăpînească dreptatea.
18 Nuse va mai auzi vorbindu-se de sîlnicie în ţara ta, nici de pustiire şi prăpăd în ţinutul tău, ci vei numi zidurile tale ,Mîntuire`, şi porţile tale ,Laudă`.
19 Nusoarele îţi va mai sluji ca lumină ziua, nici luna nu te va mai lumina cu lumina ei; ci Domnul va fi Lumina ta pe vecie, şi Dumnezeul tău va fi slava ta.
20 Soarele tău nu va mai asfinţi, şi luna ta nu se va mai întuneca; căci Domnul va fi Lumina ta pe vecie, şi zilele suferinţei tale se vor sfîrşi.
21 Nuvor mai fi decît oameni neprihăniţi în poporul tău: ei vor stăpîni ţara pe vecie, ca o odraslă sădită de Mine, lucrarea mînilor Mele, ca să slujească spre slava Mea.
22 Cel mai mic se va face o mie, şi cel mai neînsemnat un neam puternic. Eu, Domnul, voi grăbi aceste lucruri, la vremea lor.``
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 24
Opțiuni
Geneza 9:13 curcubeul Meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine şi pământ.