O, omule ce ai ajuns!
-Frumoasa creatura-
Un chip de lut zbarcit si slut
Si plin de atata ura.
Pe unde treci tu lasi mereu
Atata suferinta.
Darami si strici ce Dumnezeu
Ti-a dat spre folosinta
Natura geme si suspina
E-atat de-nspaimantata!
Si fata ei acum si-o ascunde
E asa de intristata!
Acest pamant a fost creat
Un loc de fericire
Ca sa traiasca-n bucurii
Si desfatare-oricine.
Dar mana ta cand ti-ai intins
Ca sa iti fii tu rege
Acest pamant fu atunci cuprins
De amar si far'delege
Si uite unde ai ajuns!
In valea de suspine.
Doar chin si vaiete ai smuls
Din cei de langa tine.
Atata suferinta e...!
Atata nedreptate....!
Peste tot sunt gemete
Si-atatea inimi sunt uitate.
Si florile stau triste acum,
Natura-i apasata
De-atatea munci cate a dus
Si de razboaie date.
Tu omule, nu pretuiesti
Nimic din tot ce ti-a fost dat.
Condus de-o sete de venin
Doar sange ai varsat.
Dar intr-o zi sa va sfarsi
Amara suferinta.
Si pentru tot tu vei plati
Cu-ntreaga ta fiinta.
Caci Dumnezeu ce e Stapan
Din mana ta va cere
Tot ce ti-a dat pe acest pamant
Ca sa-l pazesti de rele.
Am scris-o cand ma aflam intr-o mica suferinta fizica. Tin sa mentionez ca eu nu sunt poeta si nici nu am mai scris poezii. Dar in aceea perioada de suferinta timp de o zi am scris 10 poezii una dupa alta. Slava Domnului! Am spus asta pentru ca e clar ca El mi le-a dat. In schimb primesc de la Domnul cantari, mai rar. Slava Domnului si pentru asta!
Domnul sa te binecuvinteze>:D< e frumoasa aceasta poezie si in acelasi timp foarte adevarate versurile! Dl sa te intareasca si sa iti dea putere sa treci peste orice incercare>:D Adăugat în 04/05/2009
si frumoase..Oare ce fac ei cand sant sanatosi? INFLACAREAZA DARUL IN TINE,CARE L-AI SI PRIMIT!