Dracu-l acuza pe sfânt
Dracu-l acuza pe sfânt:
„Tu ești dracu pe pământ!”
Bârfitorul îi spunea:
„Tu bârfești cu gura ta!”
Mincinosul susținea, c-ar minți;
Când el... mințea.
Și-uite-așa pe rând, cu toții, îl învinuiau pe sfânt,
Aruncau cu pietre-n dânsul, cu noroi și cu pământ.
Îl bârfeau la colțul străzii
Și prin case îl bârfeau,
Cum, c-ar fi mai rău ca dânșii...
În a sa poartă-l ocărau.
Îi strigau mulțimi de vorbe și ocări, cuvinte grele.
Îi râdeau în nas, spunându-i, că e bun doar de belele.
Să-l dărâme iadul luptă, cu mulțimea-i de cohorte,
Însă, Domnul îl susține și el le spune-n față, verde:
„Minți... și nu spui adevărul.
Nu te-apropia de mine!
Întunericul din tine, te oprește ca să vezi,
Că dreptatea e la mine,
Și de-aceea nu mă crezi!
Nu-ncerca să-i pui pe alții,
Să-i ridici în capul meu,
Căci în luptă, impotrivă-ți,
Se ridică Dumnezeu!
Eu sunt scump înaintea Lui,
Ca lumina ochiului.
Și te pomenești, fârtate,
Că-L izbești din plin in față
Pe Acel ce ține totul,
Cu puterea Lui, măreață.
De furtuna ce o seceri,
Eu iți plâng de milă... frate;
Asta ai semănat si asta,
Ai să culegi pe săturate!
Mă loveai in spate, în lături
Și strigai că ai dreptate...
Te jurai că e ca tine:
Sfântul nu are dreptate!
Și dorești să-ți fie bine? ? ?
Mă-ndoiesc de-a ta credință,
Fiindcă ai semănat doar ură...
Și-o culegi cu prisosință!
Lasă-te de răul care, stăpânește-n viața ta
Și-a iubirii, cale sfântă, să dorești să poți urma
Și în felu-acesta, Domnul, te va binecuvânta!”
Amin!
Aceasta poezie este inspirata din viata mea.I n vremea cand am scris-o, in bataie de joc, oamenii ma numeau, "sfanta" (nu stiau ca au dreptate). Ma jigneau si veneau la poarta mea cu tot felul de acuze in ce ii privea pe copiii mei, cu toate ca toti ceilalti faceau lucruri si mai rele. (stiti ca nu exista copil cuminte?) Copiii ceilalti se bateau intre ei, se injurau... dar se acceptau si nimeni nu era parat; decat copiii lu" ... "sfanta" ... Erau acuzati de lucruri care nu puteau fi dovedite, ba dimpotriva de fiecare data minciuna si uneltirea ieseau la iveala, pentru ca Dumnezeu chiar exista si nu ne lasa la mana vrajmasilor. Asta ii inversuna si mai tare. Sunt convinsa ca cei ce au trecut, sau trec pe aici, stiu ce spun (ma refer la crestini). Spuneau despre mine, de exemplu, ca sunt vrajitoare pentru ca cineva, prin gard, a putut sa vada in bucataria mea si ca aveam foc acolo...!!!??? Dar oare cine nu are foc in bucatarie, daca aragazul sau se afla acolo??? Cred ca oricine cu un pic de judecata poate sa faca terapie prin ras cu o astfel de acuza. Ba inca mai exista (traieste) o persoana care de cate ori ma vedea, oriunde s-ar fi intamplat ma injura si ma blestema si chiar, nu o data, m-a luat de guler la propriu si m-a amenintat (inca mai sunt prigoniti crestinii, frati si surori!) Nu exagerez deloc. Si chiar si sotul meu ma invinuia de multe lucruri... de fapt, tot ce nu mergea bine, era din cauza mea si spunea, chiar daca el sau altii erau vinovati "ca sunt buna doar de belele" (expresia ii apartine 100%). Sunt convinsa ca stiti ce spun. Asa ca eu cred ca ce am scris, daca nu ii va ajuta pe toti, cu siguranta, unii vor fi incurajati. Dumnezeu este cu noi! Emanuel.