Purtând Coroană
Pe capu-I purtând coroană
Mergea Hristos înspre Calvar,
Cu suflet dalb, fără prihană
Zdrobit de-o nemiloasă rană,
Prea grea din timpul milenar.
Purtată-n Dumnezeesc har.
Ducea la Golgota-n spinare
Osânda atâtor mii de veacuri
Sub crucea grea, apăsătoare,
S-o ia prin Jertfa-I salvatoare,
Eternul balsam peste leacuri
Rupând durerea dintre arcuri.
Când crucea a fost înălţată
S-a ridicat steagul izbăvirii,
Că-n Jertfa-I sacră fără pată
Întreaga lume-a fost iertată,
Prin Planul sfânt al mântuirii
Gândit... la începerea zidirii.
Coroana crucii, şi mormântul
De care Domnu-a avut parte,
Ne ţine strânşi în legământul
Şi cât va sta cer şi pământul,
Nimeni, nu ne mai desparte!
De El, biruitorul peste moarte.
Eterna dragoste, sub soare
Ce-a strălucit prin înviere,
Ne-a dat dulceaţa iertătoare
Din Jertfa-I cea mântuitoare,
Că-I suntem fii, prin înfiere
În dragostea şi-a Lui putere.
Şi-om primi-n dar Împărăţia
Ce-n dragoste ne-a pregătit
Preasfântul Tată-n măreţia,
Ce-a fost cândva în bucuria
Spre-a şti ce-i raiul strălucit
Omului scump... ce L-a zidit.
Flavius Laurian Duverna
08 noiembrie 2011
M-au bucurat mult cuvintele domniei voastre pe care le-aţi postat, şi ceva mai mult, fraza ,, Un strop din dulcea dragoste a Celui înviat", mi-a dat imboldul unei noi inspiraţii pentru o altă poezie
pe care o voi scrie şi pe care o ve-ţi găsi aici publicată sub titlul din fraza mai sus menţionată. Ce bun e Dumnezeu cu noi! Ce minunat lucrează El prin Duhul Său Sfânt! Cine, şi ce suntem noi pentru Tine, Doamne? Nişte fiinţe păcătoase, undeva în Universul Tău nemărginit, poate licărind intremitent la aprecierea şi înţelegerea Iubirii Tale! Şi Tu ne vezi! Şi tu ne urmăreşti în toate acţiunile vieţii noasre. Cât de nepătrunse şi de neştiute sunt pentru noi căile Tale! Slavă şi glorie eternă Ţi se cuvine, Doamne Dumnezeule mare şi Atotputernic!
Am spus, şi ce am spus, cu ajutorul Domnulu, cred că voi îndeplini. Mă pregătesc pentru poezia anunţată. Domnul să vă aibă-n grija Lui!
Mă bucur pentru că sunteţi o cititore activă a Site-ului. Mă refer aici, în special la resursele de poezie creştină. Poezia este fereastra deschisă a sufletului, către semenii noştrii care ne înconjoară.
Cu multă stimă!
Poezia este fereastra deschisă a sufletului, catre semenii noştri care ne înconjoară.
Flavius Laurian Duverna
10 noiembrie 2011