Zi de zi mă lovesc de bariere,
De vorbe în vânt şi himere,
Mă scutur să scap din strânsoare,
Mă zbat şi implor îndurare,
În albii de râuri secate,
Văd urme de vieţi mutilate,
Ce-aşteaptă cu-ardoare să vină,
Din cer vindecarea divină,
Revărsarea de har e dorită,
De orice fiinţă spăşită,
Visez şi aştept Picul Sfânt,
Să ude aridul pământ,
Nu pot să mai leg în cuvinte,
Nici fapta, nici gândul din minte,
Primind revelaţii de sus,
Eu mă las modelat de Isus,
Duhul Sfânt mi-e tovarăş pe cale,
Mă înalţă pe braţele Sale,
Atunci când mi-e greu mă alină,
Îmi dă din puterea divină,
Nu mai vreau ca să ţin sub obroc,
Vestea Bună. Mântuit ca prin foc,
Va fi cel ce Cuvântul Îl ştie,
Dar aşteaptă mereu o simbrie,
Pentru fapte şi vorbe. Slujirea,
Împlineşte porunca, sfinţirea,
E-un proces de durată, lucrează,
Dumnezeu este viu, te veghează!
01/03/2012, Deva
Dumnezeu veghează să nu ardem mai mult decât e nevoie, doar ca să ne curățească.
Multe poezii v-am ascultat, sunt foarte frumoase și au inspirație divină, sunt de folos,minunate!
Plată veți lua după cât veți lucra în via Domnului. Psalmul 20!
Felicitări pentru poezie, foarte frumoasă şi foarte bună, plăcută la citit. Domnul să te ajute să scrii cât mai multe, succes în continuare.
Fii binecuvântată.
Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi.
Domnul să vă binecuvinteze