Geneză
Autor:
Victor Bragagiu
|
Album:
fara album
|
Tematica:
Zidire spirituala
Resursa adaugata de bragagiu in 03/06/2012
Resursa adaugata de bragagiu in 03/06/2012
La început a luminat Lumina!
O, ce abis greţos şi straşnic prezentam,
Cum îmi puţea a alterare tina!
Ce haos eu eram!
A doua zi mi s-a zidit Credinţa
Iar marea sub picioare am văzut
Şi-a fremătat spre infinit fiinţa
În sângele ceresc când am crezut.
A treia zi m-am întărit trupeşte:
Bolile-n vaiete m-au părăsit,
În sângele apos şi rece ca de peşte
O floare gingaşă a înflorit.
A patra zi mi-a apărut privirea
Deosebii de Soare - Lună, stea,
Am început ca să găsesc Iubirea
Ca-n viaţă mai presus de-orice să stea.
A cincea zi aripi se frământară
De am aflat un început de zbor,
Am profeţit o nouă primăvară
Cu buciumândul strigăt de cocor.
A şasea zi tot eul se topise,
Iar noul om cu trăinicie-a stat,
Viaţa orice râpă-acoperise
Şi Apa orice moarte a spălat.
A şaptea zi omul cel nou ca frate
În inima lui Dragostea primi;
În tânăra şi-n veşnica cetate
Din lucru Duhul Sfânt se odihni.
O, ce abis greţos şi straşnic prezentam,
Cum îmi puţea a alterare tina!
Ce haos eu eram!
A doua zi mi s-a zidit Credinţa
Iar marea sub picioare am văzut
Şi-a fremătat spre infinit fiinţa
În sângele ceresc când am crezut.
A treia zi m-am întărit trupeşte:
Bolile-n vaiete m-au părăsit,
În sângele apos şi rece ca de peşte
O floare gingaşă a înflorit.
A patra zi mi-a apărut privirea
Deosebii de Soare - Lună, stea,
Am început ca să găsesc Iubirea
Ca-n viaţă mai presus de-orice să stea.
A cincea zi aripi se frământară
De am aflat un început de zbor,
Am profeţit o nouă primăvară
Cu buciumândul strigăt de cocor.
A şasea zi tot eul se topise,
Iar noul om cu trăinicie-a stat,
Viaţa orice râpă-acoperise
Şi Apa orice moarte a spălat.
A şaptea zi omul cel nou ca frate
În inima lui Dragostea primi;
În tânăra şi-n veşnica cetate
Din lucru Duhul Sfânt se odihni.
Statistici
- Vizualizări: 1353
- Export PDF: 26
- Comentarii: 4
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
este pocăinţa. Lumina este simbolul Vieţii. Pocăinţa vine la un om care vede diferenţa existenţei şi a Vieţii.
Strofa 2 Geneza1-6,8. Omul primeşte Credinţa. Cerul este simbolul Credinţei. Marea este lumea.
Strofa 3. Geneza 1-11, 12. Credinţa începe să facă primele roade. Ele sunt legate de fire şi suflet: băutul, fumatul, curvării, minciuni hoţiii ş.a.m.d. dispar luândule locul un început de trăire în sfinţenie(floarea)care ca orice floare apoi dă seminţe.
strofa 4. Geneza 1-14-19. Creşterea unui om spiritual trece la puterea Dragostei frăţeşti. Tu ai puterea să judeci în Dragoste.
strofa 5.Geneza 1-20-22. Puterile spirituale sau faptele Credinţei (2Petru 1-5-7)din care cea mai înaltă e Iubirea(zbor).
strofa 6.Geneza 1-27. Dispariţia eului. Eul sunt toate ambiţiile diotrefice care nu sunt conduse de Dumnezeu. Trebuie de înţeles că aceasta-i o perioadă foarte lungă ani şi ani, dar atunci omul credincios începe a trece la perioada sfinţeniei.
Strofa 7. Omul Sfânt. Omul credincios la plinătate. Unde nu este sursă de păcate Duhul Sfânt triumfă( se odihneşte)
Mai în scurt este o descriere care ar trebui să fie în orice om credincios întreaga lui viaţă. Omul credincios nu crede că este credincios ci creşte în om credincios. Aceasta-i ideea principală a versurilor acestea cât şi a întregii mele poezii.