Brăzdând stropi de...

Autor: Megyesi Calin | Album: fara album | Tematica: Trezire si veghere
Resursa adaugata de Caly88 in 21/10/2012

Când sulița fuge brăzdând stropi de sânge
Și palida moarte îmi sună, - insistent,
Când vuietul vieții răpus, acum plânge
Iar ochi mânioși mă pătrund mai strident,
Alaiul păgân îmi fură bucuria
Inima e prinsă în cușca uitării...
Plătind prețul greu, își plătește chiria
Pe culmile-adânci și sortite pierzării...

Ca-ntre lumi paralele-s pierdut într-un gri
O mare de iluzii și vise deșarte
Mă apasă-nnorat greutatea lumii
Pe câmpu-inocenței m-atrage spre moarte;
Într-adevar aș fi vrut să fiu mai bun,
Dar nu mai contează ;acum sunt ce sunt;
Și nu pot să scot dar nu pot nici să pun,
La fapte, un bine ce nu l-am făcut!

Departe de mine să fug eu aș vrea,
Dar nu pot; mă bântuie umbre de vină,
Minciuni, promisiuni ce n-am putut ținea
Mă zbat fără șansă-n adânca fântână...
Și nu pot să-acuz sau să spun "n-am știut"
S-arunc dâra vinei pe sacrii piloni
Căci eu am ales în păcate țesut,
Și m-am aruncat în ai morții cicloni...

Încotro mă îndrept: înspre viaţă sau moarte?
Iar pașii pe cine îl las să-i conducă?
Mă întreb de mai este în mine vreo parte,
O fărâmă spre Tatăl să mă readucă...
Sufletul mi-e prins în ruine de-osândă
Am călcat legamântul și-s gol fără El!
Iar pofte și șoapte m-așteaptă la pândă
Și cum să rezist? N-am speranță, nici țel...

Nu vreau să mai stau rătăcind, fără țel;
Nu vreau să mai fiu ca și fiul pierdut;
De azi, mă ridic și mă-ntorc la Acel
Ce-n poartă mă-asteaptă ca și la-nceput.
Renunț la gunoaie și-atâtea păcate
Ce-mi țin aripile și nu pot să zbor
Rog hainele-mi negre să fie spălate,
Și-ndrept dar privirea spre Tine, cu dor...

Amin

Intr-o astfel de stare se afla un om pierdut, un om care ori s-a ratacit de pe calea Sa, ori inca nu L-a cunoscut inca,... dar nu este prea tarziu, cat se spune azi! Daca inca mai sufli, si citesi aceste versuri, sa stii ca Domnul te iubeste si are un plan pentru viata si sufletul tau... tu, doar accepta-L!

Sa avem intelepciune si telul nostru sa fie VIATA, sa fie ISUS. Fii binecuvantat Calin.

Adăugat în 21/10/2012 de florenta.sarmasan

Excepţională descriere a luptei firii pământeşti cu duhul! Fii bunecuvântat, Domnul cu tine, numai bine.

Adăugat în 21/10/2012 de floridinmaracineni

Frumoase versuri, Domnul sa te binecuvinteze.

Adăugat în 21/10/2012 de radmaria

Foarte profund si edificator, trairile si framantarile celui ce-si recunoaste starea si alearga la Isus. Domnul sa te binecuvinteze! Continua in aceasta lucrare, e minunat talantul pe care l-ai primit de la Domnul. E mult de lucru in ogor.

Adăugat în 22/10/2012 de fidelitate

Da,multumesc Călin pt imbărbătare.Să fii binecuvantat!

Adăugat în 22/10/2012 de SorinMegyesi

Da, crudul adevar al celor ce se simt pierduti, este atat de bine conturat in aceasta poezie,.. dar citind cu atentie aceste versuri, si nu doar citind , ci fiecarui vers dandu-i o imagine, am inteles multe,... si am vazut cum un suflet de om, poate fi atat de zbuciumat pe interior, ti-am inteles durerea, lupta si in acelasi timp dorintza de a te regasi in bratele calde si pline de iertare ale lui Dumnezeu...parca-ti vad ochii plini de lacrimi, cand dupa inca o cazatura spui : NU MAI POT..SUNT PIERDUT..
Dar nu ramane aici,...tu poti mult mai mult prin Acel ce te intareste.......chiar daca uneori iti doresti sa fugi de tine, sa scapi de tot ce te tine captiv,.. sa sti ca doar atunci esti liber, cand de buna voie si din dragoste te faci rob al iubirii lui HRISTOS..si abia atunci esti eliberat cand te legi de Isus pt vesnicie... si ca o ultima comparatie iti spun, ca doar cand tu te hotarasti sa te opresti din a te simtii infrant sau pierdut, doar atunci vei putea fi invingator,..un campion care se ridica de fiecare data, si care merge inainte, sperand ca la urmatoarea incercare, la urmatoarea cadere, sa fie mai atent si sa nu se mai loveasca la fel de tare...pana in clipa cand iti vei da seama ca piatra de care te tot impiedeci si cazi jos, poate fi ocolita, sau poate fi luata in maini, si aruncata in numele lui Isus in marea uitarii...ca apoi sa poti proclama biruintza prin ISUS HRISTOS, Cel ce a biruit moartea, ca orice suflet cazut sa fie ridicat, orice suflet pierdut sa fie regasit, si orice inima zdrobita sa fie intarita, si asemeni albului porumbel sa se inalte inspre cerul infinit, inspre Paradis..plin de bucurie, ca greul de jos, s-a sfarsit..

Adăugat în 22/10/2012 de dyana_ramona