Verdeața bătrâneții... ... Frânturi de vorbă i se aud, numai de El știute... se desprind din gura bătrânei mărunte la trup, cu fața senină, ce trece pe lângă noi dând din cap, zâmbind luminos dar, fără să se oprească din ruga ce-o poartă în zâmbetul senin. Mă uit după ea... - E...